Trombofilia! Un dusman nevazut al copiilor nenascuti!

Trombofilia! Un dusman nevazut al copiilor nenascuti!

Trombofilie!

Suna într-un fel…
Și e periculos sa nu știi ca se tine un scai d-asta de tine. Mai ales atunci când ești femeie și îți dorești copii. Mai ales atunci când ramai însărcinată și ești fericita ca vezi doua linii și nu știi cărui Sfânt sa mulțumești. Ca apoi după câteva zile, fără un tratament adecvat sa ajungi sa îți plângi în pumni tristețea.

Trist, dar adevărat!

Am familii în jur, dintotdeauna dar nu auzisem de nimeni sa sufere de trombofilie. Mai pierdeau femeile sarcinii, dar nu știu câte din ele au știut cauza. Pierderea unui copil e dureroasa. În primele saptmani, nu este încă copil, dar e un sâmbure de viata! Este un lastar a ceea ce urmează sa transforme Dumnezeu și genetica niște celule, în minuni.

 

Ce este trombofilia?

Eu o consider un punct dureros. Am descoperit aceasta naluca, prin suferință. Sunt sigura ca am fost cel mai ușor caz și poate nesemnificativ, în comparație cu alte femei. E un subiect tabu și care nu ridica like-uri pe instagram și facebook. Dar este un adevăr.

Analize făcute la timp

Anual mii de femei descoperă ca suferă de trombofilie. Puține însă afla de ea înainte de a pierde o sarcina. De ce?! Pentru ca protocolul pentru analizele de trombofilie se aplica după 3 sarcini pierdute! Uite asa parca și acum îmi răsună pe timpan cuvintele astea, când am întrebat eu de analizele astea, la primul meu test de sarcina pozitiv.

 

Paza bună trece primejdia rea!

Ei, bine dacă vreți sa nu riscați nicio lacrimă, eu zic sa faceți analizele astea asa pentru siguranță. Pentru siguranță sufletului și a posibilului bebeluș pe care pântecul vostru ar putea sa îl crească. Sunt scumpe. Asta e problema și statul nu decontează nimic. Grija dispare pentru ca se fac o singura data în viata și le aveți și dacă faceți 10 copilași.

În locul unei drame, poate fi o poveste de familie!

La noi nu a fost sa fie și o sa va povestesc prin ce am trecut într-un alt articol. Insa pentru cei la început de drum între ale bebeluselii sa nu săriți peste analizele astea! Pentru analize eu am găsit la bioclinica un pachet, apoi am mai făcut unele la cererea hematologului. 

 

Dupa ploaie s-a aratat curcubeul!

Dupa ce ne-a racorit bine dusul ala rece, dat de Dumnezeu a venit si soarele. Ce-i drept nu e ca in natura. La noi, lucrurile s-au asezat aproape dupa un an si vreo 4 luni, cam asa. Atunci am tremurat de emotie, de nu stiam sa rad sau sa plang!(Povestea aici.)

La 12 saptamani de sarcina, medicul care mi-a facut morfologia mi-a indicat sa incep mai devreme Fraxiparina! In poza nu sunt toate seringile. Pai aveam seringi peste tot, in poseta, in masina, in noptiere si prin toate locurile unde am fost. Pentru ca eram constienta ca dezvoltarea lui si viata mea depindeau de ele.

Fuga la hematolog!

Hematologul meu mi-a zis ca nu e cazul sa le incep de acum. Dar teama plantata in suflet si inima parjolita anterior nu prea iti da loc de neglijenta. Eram in stare sa le fac si in calcai. Si sincer? Eu sunt fricoasa de ace! Nici nu ma uit cand mi se ia sange. Nici nu am vrut sa vad ca mi-au pus branulele in spital, cand am nascut. Fereasca Sfantu! Dar sa le mai fac si eu singura? Ei, uite ca minunea din burtica mi-a dat putere sa le fac…si nu oricum, ci ca la carte. Fara sa uit vreuna si fara sa imi mai fie teama! Imi era scarba de ele. Da, nu ne-am imprietenit deloc. Hematologul meu mi-a scris reteta de fraxiparina, chiar daca sustinea ca e prea devreme.

Unde se fac injectiile cu fraxiparina ?

Raspunsul ar fi in burtica. Acolo ar fi cel mai indicat sa se faca, cand e vorba de o sarcina. Insa se pot face si in mana sau picior, daca nu suportati la fel de bine in burta sau daca nu mai aveti loc. Mai jos va voi pune parte din prospect ca sa vedeti exact pasii pe care trebuie sa ii urmati. Va rog, spre binele vostru sa nu aruncati prospectul si sa il rasfoiti de cate ori aveti nevoie de lamuriri. Nu stie nimeni mai bine cum trebuie facut si unde, decat producatorul. Si acolo e notat tot. Nu va luati dupa vecina, ca ea face injectia oblic. Ca o prietena scoate bula din seringa inainte de injectare…si tot asa. Cititi!!!D-asta ati invatat sa cititi si de asta exista nistre prospecte. Ca nu ne jucam cu parul, ci cu viata!

Nu va speriati de galme!

O sa tot aveti galme,vanatai, locuri dureroase. Asta e partea urata. O sa ziceti ce parte frumoasa? Uite sansa de a putea duce o sarcina la capat. Si a va tine in brate un pui de om. Nu cred ca exista minune mai minunata pe care o poate face omul. Construim de toate si inventam toate tampeniile, dar oameni doar Dumnezeu poate da! Da exista vitro si inseminare, poate sunt si clone pe undeva, dar suflete doar Dumnezeu are. Cum ziceam, burta va fi poligon de tragere!Si daca nu mai puteti suporta sa le faceti in burtica. Le puteti face in brat sau in picior. Eu le-am facut in burta, pe toate pana la sfarsit.

 

Cand se termina treaba cu injectiile ?

Ei bine, injectiile nu se termina in acelasi timp cu nasterea copilului. In functie de recomadarile medicului hematolog se fac inca 6 sau 4 saptamani dupa venirea puiului de om. Eu le-am simtit mai dureroase dupa nastere, decat inainte. Poate unde motivatia a scazut ( vazandu-mi puiul in brate). Cand vine vorba de nastere, daca este vorba de cezariana se opresc injectiile cu 24, 48 de ore ( va spune medicul ). Apropo, eu va zic experienta mea. Voi sa va pastrati medicii pe aproape, ca poate sunt si alte probleme. Fiecare e diferit si nu vreau sa incurajez „nemersul la medic”. Eu va fac o idee si incerc doar sa ajut. Nu sunt medic, doar farmacist. Insa cand vine vorba de posologie si tratament nu se pune un sablon tuturor. Asa ca ciuliti urechile bine in cabinete, la controale si intrebati!! Tot ce vreti sa stiti se afla dupa halatele albe ce va dau retetele.

 

Ca idee...

Rabdare si credinta! Asta e sfatul meu! Sa va focusati pe lucrurile care va plac si sa iubiti omul de langa voi! Nimic nu e usor in viata, poate doar pentru cei foarte norocosi! In rest pentru muritorii de rand povestile sunt intortocheate si pline de piedici. Sa ne gandim mereu ca altii o duc mai rau si atunci sa ii zambim vietii pe care o avem! Cat despre povestea mea totul s-a incheiat cu bine. Acum am bratele pline si inima impacata! Ceea ce va doresc tuturor. 

 Zâmbiți și iubiți!
Iulia
iulia@filtrualbastru.ro
No Comments

Post A Comment