Escapada in Delta,pe valurile tineretii!

Escapada in Delta,pe valurile tineretii!

Eh, amintiri prafuite…

Pfiu!…am suflat si m-am inecat de prafalaul pus pe amintirile de inceput de relatie. Nu sunt zeci de ani, ca la altii, dar cand traiesti fiecare zi nas in nas se aduna cu caru’. Si nu e printre primele amintiri, ci mai degraba o amintire care starneste hohote de ras, in mintea mea.

Cand fu’ ?

Eram noi tinerei asa, acum vreo 7 anisori in urma si cu multe kilograme in minus. Eram mai tinerei si mai slabuti, ce-i drept . Dar hai sa nu devenim melancolici,ca sunculitele s-au pus din pofta si de drag! Nu ne-a obligat nimeni. Revenind la poveste. Mie imi place Delta, ideea de nuferi, broscute, peste prajit, plimbari cu barca, da!!! toate astea sunt delicioase. Mai ales cand te gandesti ca iubitul tau, care e din Tulcea iti propune o escapada cu prietenii lui. Deja asteptarile mele erau la Burj Al Arab. Da, sunt omul asteptarilor! Sa te fereasca Sfantu sa zici ca o sa fie ceva senzational, frumos, pitoresc, ca eu deja imi  proiectez niste imagini de numa numa in minte. Ceea ce am facut si de data asta. Povestea e mai siropoasa si nu as putea sa o intind aici, poate in niste pagini, cu numele schimbate ale personajelor, cu mare drag. Aici va fi doar experienta mea, la Dunavat.

Bagaje pentru o noapte!

Cand mi-a zis Dragos ca mergem in Delta am inceput un bagajel, asa cu de toate. Aveam acolo de la spray de tantari pana la …da! uitasem fierul de calcat. Cine Dumnezeu se duce in Delta sa isi calce toalele? Iote eu ma imaginam impecabila, apretata, in camasa alba, cu flori. Tin sa zic ca urma sa stam o noapte si doua zile.

Am plecat spre Tulcea, ne-am pupacit parintii si dupa ne-am intanlit cu prietenii lui Dragos pentru marea expeditie. A fost un mix de personaje si diferente de tot felul, dar toti voiam acelasi lucru, sa ne bucuram de Delta. Plimbarica cu barca pe canale a fost superba, chiar daca eu initial urcasem intr-o barca cu  masuta, cocheta, care nici macar nu era rezervata pentru noi. M-am pozat putin in ea, pana a venit propietarul sa plece cu ea in larg. Si atunci am sarit intr-o barca mai bastinasa, simpla si fara fonfleuri.

Asteptarile omoara relaxarea!

Imi imaginam ponton cu scaunele si masute, sa stai la umbra si sa auzi broscotele si sa prinzi peste. Visam… cai verzi pe pereti. Pana m-a traznit realitatea! Tot clatindu-mi ochii cu apa, verdeata si pesiaje, aud ca aproape am ajuns. Un ranjet tamp se intindea pe mufa mea. Cand…nu vedeam Castelul, printesa din mine ajunsese ca Mario la destinatia gresita. Aveam ponton, cum sa nu! Pai era cateva sipci batute pentru a-ti putea lega barca acolo si un caine mare se bucura de venirea noastra. Bine! Aveam incredere, ca orice ar fi macar eram cu Dragos. El ma stie si chiar daca ma sperii de ceva ma lipesc de el. Mai in dreapta, sper ca zic bine (ca eu le incruc daca nu ma concentrez putin sa arat cu mana) se zarea casuta. Doamne! Am simtit ca s-a prabusit Burj Al Arabul peste mine cu toti oamenii din el. Mi-a picat cerul in cap. Nu ma pregatisem sufleteste pentru asa ceva. Tatal meu a avut animale. Si am avut si vaci si oi si grajduri pentru ele. Frumoase, din piatra si mai aveai putin si la cat de curate le tinea puteai manca de pe jos. Dar acum ma traznise dezamagirea. O cabanuta, hai sa ii zicem asa, o camera din pamant, acoperita cu stuf avea sa fie cazarea mea de vis pentru minunata mea experienta. Mi-am luat inima in dinti si am zis ca sunt fata de la tara si ca nu-i dracu chiar atat de negru. Nu stiam ce zic! Va zic acum, ca ma incurajam singura.

O camera pentru 8 persoane!

Poate par exagerata, dar nu ma gandeam ca dormim cu totii! Chiar credeam ca e cumva impartita cabanuta. Dar asta nu era nimic. Ma tot invarteam si nu vedeam baia. Aveam sa o gasesc, mai tarziu in noapte. Tin sa precizez un lucru, cabanuta asta era de fapt locul in care tatal unuia dintre baieti venea la pescuit. Era normal sa arate asa, doar ca nu stiam la ce sa ma astept. Eu imi imaginam niste minime conditii. Asta era buna pentru o boschetareala intre baieti, nu era loc pentru fete.

Tin minte ca am facut foc de tabara. Am ras si ne-am amuzat, dar ne-au mancat tantarii ca pe cele mai bune delicii. Eu m-am dat cu spray impotriva tantarilor doar pe maini, ca aveam pantaloni lungi, dar a doua zi am vazut ca aveam cracii ciuruiti. Si nu doar ei au ajuns asa. S-a dat stingerea si s-a suflat in generator. El ne dadea lumina acolo. Ce sa dormi cand in unele persoane inspiratia venea la telefon noaptea? Tulai Doamne!Printre noi mai erau doua maimutele de fete,care aveau chef de vorba. Le inteleg! Se daduse stingerea devreme,ca baietii urmau sa se trezeasca in zori sa mearga la pescuit. Insa auzeam tot ce vorbeau.” Relaxa ” noastra avea cocoloase, deci nu era cel mai bun somn. In toata agonia somnului il tresesc pe al meu ca vreau la baie. Cred ca radea si el ca vreau la baie,dar oricum nu ii vedeam ranjetul. Si pe bajbaite am mers usor sa nu calc vreo mana de om spre usa.

Usa tapetata cu tantari!

Nu e o metafora, nu e un fel de a zice lucrurilor, chiar asa era! Batea luna si lumina usa din plasa! Doar ca plasa nu parea sa mai aiba gauri, parea ca o rama de miere de albine, dar plina de tantari. Nu am realizat de ce e asa neagra plasa aia, pana nu am iesit. Ne asteptau afara, ca turistii intr-o zi cu bilete gratuite la cel mai frumos muzeu. Da! Cautam baia si acum imi vine sa rand, ca nu stiu daca era toaleta acolo sau acolo s-a gandit al meu actual sot sa ne oprim. Voiam un pipi mic. Dar cred ca tantarii, doar cand au auzit sunetul chilotului erau deja an-garde. O armata de tantarii am simtit cum mi-au atacat fundul. Ca poate nu dormeam bine. Imi venea sa ma scarpin peste tot. Deja ma simteam ca personajul negativ din ‘Denis, pericol public’: stiti momentul ala cand il pune Denis pe raufacatorul ala sa manance toata fasolea ca sa gaseasca cheia? Cam asa ma simteam eu . Ajung si la fasole…

O noua zi alte provocari!

Zorii diminetii au adus si sperante in gandul meu. Hai ca azi o sa fie frumos! Prindem peste si ne distram! Baietii aveau o barca gaurita, ca tin minte si acum ca Dragos mi-a dat telefonul, in caz de ceva sa nu planga dupa el. Noi fetele eram intr-o barca sigura, cu motor. Cu cat rasarea soarele mai tare, cu atat parca ma imputeam mai rau. Ciupita de tantari si nespalata, dormit cu multi si parca transpirati cu totii. Ce mai lipsea? Un catel ud si murdar sa se scuture pe noi in barca. Asta mai lipsea. Si am avut parte si de el. Ca obosise cat alergase dupa stapanul lui si apoi inotase dupa barca ca mi-a fost mila si am zis, la cat de curati suntem sa fim cu totii ca fratii. Mai adaugasem un plus: danf de catel ud .

Pestele nu tine de foame!

Ma palise o foame si baietii tot cu gandul ca mancam pestele prins…Dar pana se facea ala, faceai ca indianu in jurul focului. Ideea era ca mama baiatului care avea cabanuta ne daduse o oala de ciorba, care era bagata in pamant sa se pastreze, dar cand ne-am uitat noi la ea avea bulbuci. Se stricase si toata lumea astepta pestele prajit. Uite aici vine fasolea! Da, pai nu ne luasem conserve, dar am inceput sa caut de mancare prin toata camaruta aia, prin dulapioare si am gasit fasole cu carnati. Cine cauta, gaseste ceva! Uite ca de data asta chiar mi-am potolit foamea. Nu puteam sa mananc peste spalat in balta. Doar cand ma gandeam mi se ridica paru in cap. Am preferat fasolea de o mie de ori.

Oamenii baltii sunt niste eroi

Nu stiu exact ce am mai facut peste zi, dar cert e ca nu am mai visat la camasa apretata ,la papuci de casa, cand pe jos era pamant. M-am potolit. Poate ca experienta asta a fost un test de la sotul meu. Sa vada daca o sa fac fata si in situatii mai putin prielnice, ori poate doar eu am simtit asa. Stiu ca atunci cand am ajuns acasa la Tulcica, mama radea cu pofta, eu ma uitam la unghiile mele lipicioase de care imi era sila si abia asteptam sa ma bucur de sapun si apa.

Sa faci fata la adevaratul stil de viata al unui pescar e greu. Sa nu ai apa potabila, baie, curent si conditii minime, dar sa iti placa natura, da! Asta inseamna pasiune pentru natura si pescuit. Eu nu pot sa zic asta. Eu vreau confort oriunde si cand ma uit la frumusetile de locuri din delta cu toate conditiile, mereu imi zboara un gand la experienta asta si ma gandesc daca cei care iubesc delta ar dori sa incerce o experienta de genul.

Zambiti si iubiti !

 

Iulia
iulia@filtrualbastru.ro
No Comments

Post A Comment