Legaturi ce nu mor niciodata!

Legaturi ce nu mor niciodata!

Legati prin suflet ne tinem de mana oamenii iubiti! Prima este mama, apoi tatal, bunicii si tot asa! Ne prindem de viata si tot asa ne desprindem de ea… Am o prietena pe care viata a adus-o in drumul meu la munca! Ne-am cunoscut in farmacie si mereu gaseam puncte comune de discutie, dincolo de partea profesionala. Stiti genul ala de om cu care parca te potrivesti asa ca intr-un puzzle? Ei, cam asa! Noi radeam mereu de kilograme, diete!

Am devenit vecine!

Dupa cativa ani de colaborare aflu ca se muta in cartierul in care locuiesc. Si ca era si însărcinată. Si eu eram dar sarcina inca mica sa topai si sa ma bucur pe deplin ca sunt ca o mama cangur!
A trecut timpul am nascut fiecare, ne-am vazut aproape zilnic, de datile astea in parc cu copii. Eram noi si miile de subiecte de discutie.
Ea a reinceput munca eu am primit in dar o a doua minune.

Viata are doua fete zilnic!

Stiam ca mamica ei primise un diagnostic crunt recent, dar era stabila si parea ca totul era doar un nor negru, nu o furtuna! Eu, insarcinata in 9 luni si cu un pici, de nici doi ani nu am mai coborat la plimbarile zilnice. Insa am pastrat legătura prin telefon. Si mereu ne incurajam una pe cealalta la tot felul de mici piedici ale vietii.

A venit ziua in care pitica mea trebuia sa vina pe lume si dupa cezariana am fost internata in postoperator. Doar un telefon si Dumnezeu cu tine! Ca oricum eram leguma, la mana sistemului medical. In fine, altceva e important!

Suna telefonul!

Internata fiind la postoperator vad ca suna telefonul! Era prietena mea. Ii voi spune L de la leu, zodia ei puternica. Era prima persoana pe care o auzeam la telefon dupa operatie. Doar ca telefonul ei era incarcat de tristerete, care nu putea fi potolita doar din cuvinte. Pentru ca uneori, durerea nu se poate stinge, nici uita, doar sedimenta! Si acum era o durere acuta si puternica! Plangea de sarea inima din ea, ca mami a ei, internata fiind in spital nu mai raspunde, nu mai vorbeste… Am ascultat cum o fiica, mama la randul ei s-ar agata de orice ca mamica ei sa trăiască! Ti se zbarleste inima cand vezi legaturile astea puternice de iubire necondiționata dintre parinti si copii… Si cum dor ele in fata neputintei! Pentru ca nu se vad, dar se simt.
Atata durere am simtit ca pana si tacerea era inlacrimata.

Suntem energie!

Dincolo de un trup frumos, poate fi un suflet negru si invers! Iar legaturile dintre sufletele parintilor cu cele ale copiilor cred ca sunt cele mai mai puternice!
In momentul ala ma gandeam cat de neiertatoare este viata. Si cum, asa cum venim, asa plecam! Important este sa ne iubim familia, copilasii, sotul/sotia! Sa lasam urme frumoase in spatele nostru. Pentru ca asa isi vor aminti, catva timp cei ce ne-au iubit, pana vor da si ei mana pe cealalta lume!

De unde vine magia?

Uneori ma intreb de unde venim? Da, biologic, stim cu totii! Dar magia asta numita viata unde dispare? Si nu ar putea oare înainte sa dispara sa dea un praf de stele sa nu sufere cei dragi?
E frumoasa viata si magica cu tot ce inseamna ea. Insa cand incep sa plece oamenii pe care ii iubesti cel mai mult, sufletul se sfarama in bucati, apoi se aduna pentru cei mici… Ca intr-o zi sa se sfarame sufletul unui om ce te iubeste, pentru plecarea ta…

Ciclul vietii…

Viata isi face ciclul asta nemilos zilnic. Eu am simtit durerea prietenei mele si bucuria venirii pe lume a celui de al doilea copil. L nu stia ca sunt in spital si ca nascusem. Cand a aflat incepuse sa planga ca se simțea prost ca isi varsa sufletul de durere, intr-o zi asa frumoasa pentru mine.

Singurul telefon primit!

Semn ca Dumnezeu zilnic ia si da in acelasi timp. Nu la toti la fel si nu in acelasi timp, dar pe sarite toti punctam momentele astea! Si de lacrimi si de bucurie!
Cu toate ca o rugasem sa ma sune, cand vrea pentru ca stiam situatia, dar nu era chiar atat de urata. A fost singurul telefon primit! Asta m-a facut sa ma gandesc ca Dumnezeu are planurile Lui zilnic. Si trebuie sa ne bucuram de legaturile astea frumoase, de familie, prieteni, nasi cat putem! Intr-o zi vom ramane amintire, pana nu isi va mai aminti nimeni de noi!
Iubiti si traiti frumos, poate exista” cealalta lume ” sau poate nu! Cert este omule ca astazi ai vazut soarele si daca te-ai incruntat la Dumnezeu pentru tampenii de zi, cu zi, altii poate plang in genunchi pentru ca oamenii dragi sa mai prinda un rasarit!

Draga mea…

Draga mea, L daca citesti aceste randuri sa te gandesti ca mamica ta te stie puternica si mai ceva ca zodia aia pe care o ai. Mi-a zis candva ca de mica o faceai pe bona ta sa fie ca tine, chiar daca imbracai salopeta invers, asa o purtai! Sa nu uiti ce te-a invatat si ce ti-a pus in suflet!

Zâmbiți si iubiti!

Iulia
iulia@filtrualbastru.ro
No Comments

Post A Comment